mercredi 23 mars 2011

Sa alegem asadar

De unde s-a redus programul de somn in mod drastic (cam 4 ore pe noapte + ceva ceva sieste ziua) imi petrec momentele libere hibernand pe canapea. Fiecare clipa petrecuta facand altceva decat nimic mi se pare o pierdere de timp. Azi e exceptia: madam mama consortului a binevoit sa imi dea si ea o pauza de la povesti si sa duca tanarul la nisip in persoana ei si nu ca accesoriu d-al meu.

Asadar raspund in scris unei idei care mi se tot invarte prin cap de ceva momente. Nu e un raspuns definitiv (inca nu sunt capabila sa imi dau raspunsuri definitive care sa dureze purtujur, ci etapizez cat pot), ci un fel de hai sa vad cum arata la ce ma gandesc eu ca sa pot sa ma razgandesc cand am chef. Si anume, chestia cu alaptatul. Ca accesoriu, imi mai circula prin cap si idei de felul: ce naspa ca inca se fac atatea diferente intre femei si barbati, de parca nu tot oameni suntem cu totii si problemele noastre nu ar tine de altceva mai inteligent decat un penis sau un vagin.

Asadar, in Franta concediul de maternitate dureaza 16 saptamani din care cel putin 4 trebuie luate inainte de nastere si restul dupa (cu voia amploaiorului, evident). Carevasazica mai raman vreo 3 luni in care maman sta acasa cu odorul. NU tata, ci mama: multumesc statului pentru ca pot alege libera sa stau acasa eu, si nu musiu.

Tot in Franta, cam ca peste tot, exista meseria de "consilier in lactatie", adica rezulta persoane cu o diploma care iti repeta ad nauseam ca "alaptatul e cel mai bun pentru copil" si ca "alaptatul exclusiv pana la 6 luni e recomandat de daca nu il practici ti-ai ratat cariera de mama purtujur - fara etapizari". Multumesc din nou diplomatilor respectivi ca pun la dispozitia publicului interesat studii serioase (nu observationale) care sa demonstreze primul sfat, si lor si statului in cazul sfatului doi ca alea 3 luni in plus recomandate le scot de unde femeile care alapteaza?! Stiu eu de unde: concediu parental, platit cu o indemnizatie fixa de casa de alocatii, 550€ pe luna. In cazul meu (functionara de stat) nu pot sa iau mai putin de 6 luni de concediu parental, venitul meu reducandu-se cu cam doua treimi. Multumesc asadar pentru posibilitatea de a alege intre a ma simti o mama de cacat daca nu alaptez 6 luni si una a carei timp langa pretiosul odor are o valoare de un cacat o tzar mai acatarii. Dar alegerea e a mea.

Asadar, in concluzie, femeile is pline de posibilitatea de a alege, norocul nostru ca traim intr-o societate atat de egalitara (tot noi alegem si sa ne ocupam de barlog si activitatile de primprejur, barbatii aleg sa faca altceva, nu ramane decat sa respectam alegerea fiecaruia, nu?). Ce m-a indemnat sa comentez un asa sensibil subiect a fost articolul asta. Ideile principale ar fi:
- imunitatea bebeului la om nu se face din alaptat, ca la animale;
- mai toate studiile cu privire la binefacerile alaptatului sunt observationale;
- nu s-a stabilit clar nici o relatie de cauzalitate pe termen lung intre alaptat si: obezitate, IQ, alergii etc. Au fost facute doar corelatii care nu tin cont de factorul genetic. Cand factorul genetic a fost luat in cauza (copiii femeilor obeze / cu IQ ridicat au tendinta sa devina obezi /cu IQ ridicat ca-s alaptati sau nu) corelatiile au cam disparut si ele;
- presiunea sociala asupra mamelor e enorma.

In concluzie-concluzie: o sa alaptez si eu cat pot / vreau, sa nu fac diferente intre bibili, dar imi rezerv dreptul de a alege momentul in care consortul o sa se produca si el noaptea cu biberonul la gura tanarului plus ala in care o sa zic "na gata, am ales destul sa suga la 2 ore, trecem la un regim uman pentru amandoi".

7 commentaires:

dollo a dit…

Luuung, dar interesant articolul tipei. Si eu eram una din alea care credea ca alaptatul la san e atu-ul din maneca pustilor sanatosi. Sa inteleg ca in lume treaba asta a devenit mai degraba o alegere fistichie, de genul „ce ar fi sa nasc natural, nu prin cezariana”?

Ioana a dit…

L-am citit de fo 10 ori, plus ce zice in link-urile de prin el, si mi-am pus o gramada de intrebari in legatura cu mitul asta modern de alaptat pentru producerea de "super-bebei". Inca nu inteleg de unde fascinatia asta pentru un naturalism care aduce mai mult a masochism si cine ce are de castigat de pe urma lui.

Mai am cateva intrebari in legatura cu natural=cel mai bun da' tre' sa ma mai uit tzar la televizor si la cum prezinta "stiinta" populara subiectele. Deocamdata o tendinta care castiga teren e: nasc fara anestezie, la mine acasa, cu o moasa oarecare, de parca nasterea ar fi ca scosul unui dinte de lapte cu ata, o poti face cu orice clanta de usa care iti cade sub mana...

Saturnine a dit…

Ma exprim si eu putin aici, cu voia voastra :)
Eu am vrut sa nasc natural deoarece nu suport ideea de a mi se taia abdomenul, mi s-a parut o varianta mai putin invaziva. In al doilea rand am avut o sarcina fara riscuri, copilul s-a pozitionat bine si nu era nici prea mare deci nu punea probleme de trecere. In al treilea rand, considerand ca nu doresc decat un copil am spus ca as vrea sa traiesc aceasta experienta sa contribui la proces si nu sa mi se faca ceva. Din fericire, travaliul n-a fost foarte lung, durerea intensificandu-se treptat desi era aproape insuportabila, m-am adaptat. Nici nu m-am gandit sa cer anestezie, cam la fel de tare ma doare o data pe luna daca nu iau pastile.
De alaptat am alaptat parte datorita zvonurilor de beneficii, dar mai ales datorita confortului extraordinar pe care il ai cand alaptezi, nu biberoane, nu sterilizare, nu trezit in miezul noptii sa faci lapte. Am dormit cu fetita cam 10 luni, noaptea nici nu ma trezeam sa o alaptez, o faceam in somn, dupa care am intarcat-o ca n-am reusit s-o determin sa fie blanda dar deja dormea toata noaptea. Tranzitiile s-au facut foarte usor, la biberon, in propriul ei pat, in camera ei la un an.
In ziua de azi formulele de lapte sunt mult mai bune deci nu mai iti expui copilul la carente daca nu-l alaptezi. Si asta si alegerea de a naste natural sunt chiar optiuni care tin de fiecare si nu este normal sa ne imputam unele altora alegerile facute. Fiecare are propriile motive in alegerile sale. Am observat in general atat un dispret al celor "naturaliste" care alapteaza si nasc vaginal fata de celelalte, cat si un dispret al nealaptatoarelor si cezariencelor fata de primele.
In aceste subiecte chiar nu se poate stabili o dreptate. Asa ca ar trebui sa luam decizii cat mai informate si sa luam decizii cu care putem trai. Pe bune, daca eu sunt multumita cu aceste doua decizii ale mele, de ce as simti dispret sau ura fata de femei care au luat alte decizii? Posibil ca femeile care se comporta asa sunt femei care au luat deciziile pe care le-au luat din motive gresite. De exemplu, au alaptat, dar pentru ele a fost un sacrificiu si poate sunt geloase pe altele care au avut "curajul sa nu se sacrifice" si de fapt toate aceste negativisme sa tina de o nemultumire cu propriile alegeri sau poate de anumite constrangeri (deci din neputinta).

Ioana a dit…

Merci de vizita Saturnine, si scuze de raspunsul intarzaiat.

Sunt intru totul de acord cu tine, cu a da posibilitatea de a alege fara a judeca pe nimeni, poate nu reiese clar din ce am scris dar te asigur ca asta am vrut sa spun :) C

Mai subliniez o data faptul ca deocamdata nu vad clar cum poate o femeie sa aleaga cand varianta "naturala" se cam impune, sub presiunea sociala si a eternului "nu suntem vaci, deci copilul trebuie hranit cu laptele mamei lui". Asta am vrut sa critic.

Nu simt dispret nici ura fata de mame, indiferent de alegerile lor, ci o usoara iritare fata de cei care vin si zic ca "asa e mai bine finca asa e mai bine/asa s-a facut dintotdeauna" punct:) mai ales daca o zic in calitate de medici sau mai stiu eu ce lideri de opinie in domeniu care ar trebui sa stie ceva mai multe decat profanii de noi.

Saturnine a dit…

:) Adevarul este ca nu suntem vaci si laptele de vaca nu e tocmai ok pentru bebelusi. DAR formulele de lapte din comert sunt formule de lapte si nu lapte de vaca pur si simplu ci sunt ajustate si modificate incat sa semene cat mai mult cu laptele uman. Vis-a-vis de ce spuneai tu, daca statul da 3 luni libere, mi se pare aberant sa judeci o mama ca nu alapteaza 6 cand asta inseamna scaderea venitului in mod semnificativ (macar face economie la lapte praf, lol).

In legatura cu nasterea, desi in general se accepta cezariana doar din necesitate medicala, uni medici, contra unei sume oarecare sunt de acord sa faca cezariene, pur si simplu sau inventand o patologie care necesita cezariana. Deci putem vorbi (in anumite locuri) de posibilitatea de a alege cum nasti. Eu cred ca cele ca aleg cezariana in locul nasterii naturale (la care pot suplimenta oricum o epidurala) nu sunt constiente ca este o operatie si implica la fel de multe riscuri ca orice operatie, de aceea nu ar fi de dorit decat cand varianta naturala implica si mai multe riscuri.

P.S. am eu un stil de a vorbi oarecum pe langa subiect, eventual pornind de la el. De asemenea aparenta ca as contrazice cand de fapt fac completari (sau doar comentez) :D

Ioana a dit…

Pai da, 6 luni catre un an doi cica, unde stai acasa si restul se uita la tine ca "nu face nimic":)

Cat despre cezariana, cate bordeie atatea obiceie: consortul are o verisoara care sta in Maroc si acolo nu fac decat cezariene, nu mai au doctori care sa stie sa puna epidurale. Abia o gasit un spital unde sa nasca "natural"...nu-si bate imeni capul cu un travaliu care poa' sa dureze cate 24 de ore. Nici eu nu sunt pentru o operatie inutila, dar vad ca "se poarta" si purtatoarele nu-s chiar asa de nemultumite.

Sa-ti zic drept, parca ma simt chiar mandra ca pe al doilea l-am nascut chiar si fara epidurala, ma gandeam ca-s mai cacacioasa in fata durerii, dar uite ca mi-am depasit inca o limita:) Nu ca as pastra amintiri super placute de pe cand eram la trage-mpinge, dar na, asa, in principiu mere o data in viata:)

Saturnine a dit…

Eu nu m-am luat niciodata dupa "gura lumii". Daca am vrut sa stau acasa am stat acasa. E viata mea si intentionez sa mi-o petrec in ce mod vreau eu nu dupa ce judeca unii sau altii :)Nu-i poti multumi pe toti asa ca nici nu incerc si sigur se vor gasi cativa multumiti oricum. Alegerea devine mai usoara cand banii ce i-ai primi de la stat nu sunt cu mult mai putini decat ce ai putea castiga in acel moment si devine si mai usoara cand poti sa lucrezi de acasa :)

Asa am gandit si eu, ca merge o data-n viata. Si cum eu nu intentionez sa am mai mult de un copil am zis sa traiesc experienta si sa ma implic in toate aspectele. Cum ziceam am avut si alte motive dar si eu am o anumita mandrie ca am facut-o asa si nu am fugit de durere judecand din start ca nu voi putea suporta. Chiar nu stiu cum unele decid ca ele nu pot face fata durerii, mai ales cand nu au mai facut asta inainte, e clar doar o chestie de comoditate si frica de orice durere nu ca ar avea ceva informatie certa ca vor muri de la durere :) In general nu ne place durerea si toti credem ca suportam mai putin decat putem suporta de fapt. Besides, nu e ca si cand cineva ti-ar da acea durere acum, pe loc, brusc. In acele momente ea creste treptat si mai sunt acolo tot felul de hormoni, adrenalina, etc care modifica felul in care percepi durerea.

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...