Reveniri

Normal ca imi vine peste mana sa ma reapuc de scris chestii cand a trecut cacalau de timp de cand le-am lasat balta. Ma simt ca atunci cand te intalnesti dupa o caruta de ani cu o persoana cu care povesteai de toate si ti-e teama ca nu ai de fapt nimic de zis, ca nu poti sa innozi (am cautat cam 3 minute pe internet conjugarea verbului "a innoda", care verb nici nu mai stiu daca se scrie cu doi "n" si imi da rezultate bizare, daca gresesc, fie-va mila) o conversatie de doi bani ca sa ii arati ca de fapt ti-a fost foarte dor de ea.

Ma rog, trec peste dulcegariile stangace de introducere asadar cu stangacie. Revin in forta.

In ultmele luni de cand am mutit pe blog am urlat acasa. Cu odoarele mele ambele, care sunt suportabili cam 3 minute pe zi, nici alea unele dupa altele. Stiu ca nu-i bine vazut sa zici asta despre copii, dar sunt sigura ca o data ajunsi la varsta cand o sa ii aiba pe ai lor, o sa inteleaga ce vreau sa zic. Philippe loveste intr-una copiii la aprc si la ludoteca. Ultima data am plecat cu ei pe sus dupa 5 minute de ludoteca, nu eram chiar in lacrimi, dar nici mult nu mi-a trebuit. Victor urla ca voia trenul, Philippe urla ca voia trenul din mana unui copil, care nu i l-a dat, normal, si i-o trantit cu vagonul in cap. Mi-am cerut scuze de la mama, deja m-am obisnuit si ma rog sa fie una care intelege ca nu pot in curu meu sa-i fac nimic, ca tot loveste. Lovea de cand era bebeu si nu mergea inca, nu inteleg cum o prins obiceiul asta. Loveste si zgarie si mai nou musca. Se duce si ii strange in brate pe parinti si ii paruieste pe copii. Probabil ca oi fi eu o mama aiurea, nu m-ar mira.

Victor s-o mai linistit de cand intelege ce ii zici, nu ca ar face prea des ce ii zici, dar na, parca e mai usor sa duci la capat unele chestii, gen imbracat, ascultat sa nu faca prostii alea alea. Ii place la scoala, in fiecare zi ne intreaba daca poate sa mearga la scoala. O inceput sa inteleaga de gluma, cand ii zic ca nu merge ca-i pedepsit imi raspunde "mais non, maman, tu as glumit". Mai greu e cand "se joaca" cu Philippe in camera si fac chestii, si unu' urla, si alalalt urla, si dupa aia urla si iar urla. Am un al nush catelea simt pentru urletele adevarate, nu ma prezint pentru orice vaicareala, si ma gandesc ca ce pacat ca stam numai la trei, ca daca m-as arunca pe geam nu o sa mi se intample nimic definitiv, probabil o sa sfarsesc ca o leguma in pat in camera mea, si o sa ii aud urland toata ziua. 

Philippe nu se joaca cu jucariile, nici Victor, dar parca nici nu facea atatea prostii. Azi o stors in chiuveta de la baie tubul de pasta de dinti si il incepuse pe ala de crema, cu care se da pe maini si in par, nu stiu de ce. Asta cat eu faceam de mancare in bucatarie si eram suparata pe Victor ca il lovise pe Philippe de-i curgea sange din buza. Mai are un hobby foarte interesant, sa traga apa la veceu, dupa ce deruleaza un sul de hartie igienica si il arunca inauntru. Nu intelegeam de ce se termina hartia asa de repede, voilà. Zilele trecute era in buda si isi dadea cu Glade in ochi si pe par, o golit tubul. Nu era toxic pentru ochi, zicea sa speli bine cu apa rece, l-am spalat. In rest, umbla in bucatarie peste tot, ii place sa deschida sticla de ulei, care nu incape in dulapurile de sus, si sa o goleasaca incetisor in sertar. Se joaca cu multa placere cu telefonul, suna pe cine apuca, si zice "alo". I-a bagat in memorie un sir de cel putin zece "3" si l-a memorat pe ultima pozitie. Cu telecomenzile a lasat-o mai moale, desi le ia de cate cel putin 10 ori pe zi. La fel cu deschis-inchisul DVD player-ului, televizorului, scosul cartilor si ruptul paginilor.

Hazbandul a trebuit sa cumpere de la Ikea un raft de baie sa il punem in coltul de sus departe, ca imi golise jumate din sticlele de gel de dus si sampon, ultima data era plin de spuma in cap si pe pulover, imi terminase samponul anti-par-frizat de 10 euro, care oricum nu ajuta cu nimic parul meu, care e frizat ca dracu, ca nu apuc sa il fac bine cu peria cand ma spal, ca tre' sa fug dupa ei, spalatul avand loc miercurea cand is singura cu ei si duminica, cand consortul nu vrea sa asiste la ritalul respectiv si pleca cu unul, de obicei cu ala care merge singur.

Uf, ce bine e sa te plangi cuiva care intelege.

Mai departe: Philippe se trezeste la 7 dimineata, si vine val-vartej peste noi, in fiecare zi. Victor sta in pat ca un adolescent sambata si duminica, pana pe la 9 (si ceva). Asta-i bine.

Cand respectivul hazband vine acasa si ma plang ca nu mai pot, ma intreba ce au facut, evident, si ma trezesc ca nu stiu sa ii raspund exact, stiu doar ca sa mor io daca am avut 2 minute unul dupa altul linistita. Sigur nu imi imaginam asa viata cu copii, si da, mi-am facut-o cu mana mea, si tot imi vine sa ma plang, ca nu puteam sta linistita sa ud planta aia din salon si sa ma uit la copii in parc. Am trecut deja si de sentimentul de vinovatie pentru ce simt acum, sper sa nu ma afund mai tare, si sa nu trebuiasca sa iau si altceva ca sa pot dormi decat niste chestii de plante fara reteta de la farmacie. Oricum nu functioneaza, dar ma simt si mai rau cand nu le iau, asa, din principiu. 

Noroc cu scoala si cu zilele de terapie prin cumparaturi intense de cacaturi de care nu am absolut nici o nevoie dar care o data cumparate ma fac sa uit intr-un mod bizar de probleme. Uitarea dureaza pana ajung acasa, normal, dar chiar ca uit de toate cand am in plasa un tricou, 4 sticlute de oja, un parfum, doua geluri de dus, o pereche de balerini si un sutien roz fluorescent.

Scriu despre scoala mai incolo, ca am un kindle cu care m-am repus pe calea dreapta a lecturii, nu imi pot imagina viata inainte de kindle. Acu' citesc "Thinking, fast and slow" de D. Kahneman, din ianuarie pana acu am citit:

- Zero: The Biography of a Dangerous Idea - Charles Seife

- Life of Pi - Yann Martell

- How We Know What Isn't So - Thomas Gilovich

- The Demon Haunted World - Carl Sagan

- 50 Philosophy Ideas You Really Need to Know - Ben Dupré

- The Science of happiness - David J. Lieberman

- 50 mathematical ideas your really need to know - Tony Crilly

- 50 psychology ideas you really need to know - Adrian Furnham

- The blank slate - Steven Pinker

- Get anyone to do anything - David J. Lieberman

- Make Peace with everyone - David J. Lieberman

- The rational optimist - Matt Ridley

- A brief history of time - Stephen Hawking

- L'élégance du hérisson - Muriel Barbery

- Si ce livre pouvait me rapprocher de toi - Jean Paul Dubois

- inca o carte de asta ultimul, da am uitat cum ii zice, am citit-o intr-un weekend in Normandie

- Les Catilinaires - Amélie Nothomb

Revin cu vesti despre scoala, acolo e mai calm decat acasa.