Doruri

Asa ma prinde cateodata un dor de bunica-mea, ca mai-nainte de exemplu, cand mi-am pus pijamaua pe care i-am cumparat-o cu nush ce ocazie si nu a apucat sa o poarte niciodata si am luat-o pentru mine.

Nu-i nimeni ca ea care sa se mire cu asa sinceritate la povestile mele, oricare ar fi ele, de la note, la povesti despre colegi si profesori, colegi de lucru, gagici si altele. Nimeni nu mi-a zis vreodata asa de preocupat: "pai cum numai noua ai luat la romana, nu ti-ai invatat lectia?" si nimeni nu ma asculta cu atata drag cand povesteam despre unul cu par lung si ochi negri care nici nu ma baga in seama desi ii sopteam la fiecare lucrare de control in liceu. 

Ma mai si critica, ma punea sa o vopsesc pe cap, cu culoare "naturala", pe care o amestecam cu oxidant intr-un vas de plastic si i-o intindeam pe cap cu o perie de dinti infasurata in vata, "mai ales pe langa urechi si la radacini, sa nu se vada parul alb asa de repde, da' ai grija la radacini, da un pic si pe piele pe langa urechi...aaaasa...asa-i mai bine acum". Ma lasa sa ii pensez si sprancenele, dar nu intre ele, deasupra nasului, "ca niciodata nu le-am smuls de acolo, lasa-le in pace, ca lu' mosi-tu ii place asa".

Era cred singura persoana care ma intreba ce sa imi faca de mancare si cand ii ziceam "ce vrei tu" gasea imediat ceva de facut, fara sa ma mai interogheze ca ieri am facut aia si alaltaieri aialalta, si m-am plictisit sa fac acelasi lucru, zi si tu o data ce vrei, nu ma mai lasa pe mine sa aleg.

- Cartofi cu paparada?

- Da...

- Ti-i aduc la televizor?

- Mmhi

Si tot ea imi scotea grasimea din salamul de pe vremea lui Ceausescu, bucatica cu bucatica, si imi intindeauntul din coaja in coaja, fara nici o gaura, si invelea senviciurile in servetel albastru, asa cum le avea Laura, cu o jumatate de mar lipita de servetel. Nu stiu de ce tineam sa fie exact ca ale Laurei, ca se uda mereu painea de la jumatea aia de mar, dar asa le facea, cum imi placeau cel mai mult.

Imi pare rau ca nu a avut puterea sa treaca peste boli si suparari mai cu capul sus, sa fie mai ea insasi pana mai tarziu. De iubit i-am zis mereu ca o iubesc. Sper sa o visez la noapte. Te iubesc.