Functionari in vacanta

Mi-a dat mai o tzarasica timp hazbandul adresa unui centru de resurse pentru profesori, pe care l-a vazut intr-o pauza de pranz, la cam 20 de minute mers lent de noi. Mi-am facut bagajele asadar ieri (apa, suc, gustare, sepci, bomboane) si m-am dus dupa Vic la "centre aéré" ca sa purcedem toti trei catre respectivul centru. L-am scos pe la 5, ca inchideau la 6 jumate.

 

Cand il iau pe asta mare, il vad rosu ca un rac in obraji si cam lesinat. Ii dau repede sa bea, zice ca se simte bine, ca i-i cald de la soare. Cum evident nu i-a dat prin cap sa se duca la umbra, i-am zis de vreo patrujsiceva de ori sa nu mai stea in soare, ca o sa il doara capul alea alea. Imi place ca l-am tot intrebat "na, cum esti, nu ti-i prea cald, poti sa mergi, nu ti-i prea cald, sigur nu ti-i prea cald" si imi zice si el "et toi ça va, maman, tu as mis un jolie robe...aujourd'hui" (de fiecare data cand ii place cum sunt imbracata imi zice, si mai si pluseaza cu o privire super incantata, ma face sa ma simt ca un star).

 

Ne-am tarat dupa conversatie catre centrul ala in pas de melc in carje, si am ajuns pe la 5 jumate. Vorbesc cu doi mesio care se invarteau pe acolo, le explic ce vreau, imi zic ca da, am nimerit bine, dar in vacanta programul e pana la 6, sa revin maine. Ma uit la ceas, vad inca o data 5 jumate, vede ca sesizez discrepanta si imi zambeste intelegator: "madam, suntem in vacanta acum, dar din septembrie e deschis pana la 6 jumate". No, nu-i bai, ma gandesc eu, cine stie ce prostiute or mai fi si pe acolo, probabil nici nu o sa ma mai duc a treia oara.

 

Ne-am intors cu Vic in carucior si Philippe la el in brate, ca asta mare nu mai putea nici sa se tarasca in stil melc, am impins la ei peste doua poduri in plin soare de-am transpirat cinci litri dar ma felicitam ca anul asta nu am mai avut mirobolanta idee sa ma duc la Timisoara in iulie si august.

 

Azi pornesc iar catre centru, de data asta era deschis, madam de la receptie imi zice insa ca in vacanta nu imprumuta carti, dar daca am nevoie de ceva poate ca se va putea etc. Nu prea am inteles de ce zice ca nu poate, daca poate totusi daca insist. Imi face abonamentul, arunca o privire fisei de salar, zice ca o stie (banuiesc ca toti profesorii au acelasi tip de foaie), ma pune sa completez o hartie cu datele personale, imi face un card de acces si voilà, gata. Puteam sa fiu un hot de materiale didactice in serie, si as fi fost primita cu bratele deschise, mai ales ca se pot imprumuta 6 documente timp de 3 saptamani. Imi faceam stocul pentru tot anul. Ma rog.

 

Imi arata politicoasa raftul cu materiale de engleza, si surpriza, normal, e plin de tot felul de chestii interesante pentru toate clasele, pana la ultimul an de liceu. Am stat aproape o ora acolo, sa vad ce au, mai intreb o data, in caz ca, formulez intrebarea negativ (da, is desteapta totusi cateodata): "deci daca gasesc acum ceva, nu pot sa iau, nu?" imi raspunde evident ca nu. Cand termin de studiat dau sa plec, ii zic ca au chestii faine si imi raspunde ca daca vreau, pot sa si iau ceva, ca vara nu prea au multe cereri. O las balta, si ii zic ca vin in 22 august cand deschid sezonul la imprumuturi. Vacanta placuta i-am urat si m-am tarat peste alea doua poduri catre casa, fericita ca am gasit resurse. Si totusi ii scarbos de cald zilele astea.