In vizita

Deci, puloverul ala luat cu atata efort si premeditare din piata NU mi-a placut, dar ma asteptam la asta, de unde rezulta nici o suparare. De aia nu mi-a placut ca la-am probat cu pantaloni si cand a venit vremea purtarii oficiale aratam de parca as fi inghitit o minge din aia elvetiana de exercitii. O mica suparare totusi, unii invitati chiar au crezut ca am burta de la cele 5 felii de prajitura pe care le-am ingurgitat ca sa nu se plictiseasca singurele in burta antreul, felul principal, fructele, branza si cei 3 mililitri de sampanie. In rest, Victoriosul facea ture de la unul la altul, baby-sittere multiple nu era rau ca idee, in cautare de hrana recte coji de pita, da' l-am lasat ca o facea pe picioarele lui (pentru prima data oficial), deci merita din plin recompensele respective.

In alta ordine de idei dar pe aceeasi tema de oaspeti, alune, fistic, tambalau am zis ca hai sa ne dezvoltam viata sociala si sa invitam la noi pe cineva, ca baby-sitterul unic cu care ne multumim cand acasa e cam scumpa. Am invitat asadar niste prieteni cu un bibil de fo 8 luni, ca oameni chiar normali inca nu indraznesc sa bag in gura leului daca n-au cel putin auzit inainte ce inseamna sa vizitezi alti oameni cu copil. Cu cat mai mega activ, cu atat mai bine.

Cum ziceam, ne-am instalat la degustat sampania adusa in dar cu ceva crantanele, si anume aranjate pe spatarul canapelei, paharele in mana la fiecare, alunele si restul treceau si alea din mana in mana pana la solicitant. O persoana se tinea paznic de masa pe care aterizau in mod inoportun din cand in cand paharele, lucru observat cu multa acuratete de tanarul nostru pe care vederea a orice pe masa in afara de camionul de jucarie ii oripileaza si ii cauzeaza un reflex de zvarlire pe jos a tot ce nu e camion.

Ca tinerii sa poata sa impartaseasca niste momente placute impreuna, i-am chemat de la 5 la noi in loc de 7, presimteam ca e o greseala in momentul in care le comunicam noua ora la telefon, dar nu stiam cat de mare. In timp ce Sasha statea pe jos in pozitia gandac cazut pe spate, Victorolul il:
- tragea de par
- impungea in ochi
- folosea drept obstacol pentru rotiri la sol
- curata de praf cu fluturele de carpa cu antene luminoase
- si altele
Cand nu dadea ture de masa in cautare de prada usoara, dadea ture de sub masa in speranta ca fo aluna un fistic ceva isi gasisera loc de veci in raza dejtelor/privirii lui, eu dupa el, planta din colt nu il lasa nici aia indiferent, si redecorarea parchetului cu pamant uscat ii produce la fel de multa placere ca scoaterea cartilor din cele 2 rafturi duble de jos de la biblioteca, daca nu mai multa. Eu dupa el. Ca sa il calmam ii dam sa mance biscuiti si am fost foarte mandri cand a terminat respectiv biscuitul cu smochine, mai putin incantati cand de fapt l-am gasit mozolit, lipit de roata caruciorului musafirului.

A mers in 4 labe, pe burta, in picioare din salon in bucatarie, in hol, in camera, se intorcea doar sa il mai traga de par pe companionul "de joaca". Cand s-a calmat am vazut cu oroare ca iar a inceput sa saliveze ca acu o luna in urma, id est sa imbibe toate jucariile cu scuipat, dar oroarea s-a mai domolit cand am constatat mai indeaproape ca de fapt vomitase pe jucarie, nu era doar clasica apa cu bule. Si pe pantalonul lui musiu tata lui Sasha, si pe covor, si pe papucii lui proprii si personali si noi nouti. Am putut vedea astfel ca de fapt si mancase destul de mult din biscuitul cu smochine, nu era chiar tot lipit de roti si ne-am simtit usurati fata de musafiri si carucior. Pantalonul se curata mai repede. Papucii se arunca, ca de aia prefer sa ii achizitionez 2 perechi cu 5 euro, in caz ca.

Pe la 8 jumate am cazut de comun acord cu consortul ca de fapt nu ii este somn, i-am servit cina la biberon si l-am culcat. A protestat in jur de cam 5 minute si l-am mai auzit a doua zi la 9 fara un sfert.

Odata trecuti la masa, i-am lasat pe musafiri sa se bucure vizual si gustativ de varza à la Clouj, tuica de Maramu' si vinul de Bergerac, eu ma uitam cu mare absorbire la Sasha, ca am auzit ca se transfera in acest fel caracteristicile principale ale obiectului scrutarii asupra copilului nenascut inca. Si asta din cauza ca ce vedeam era obiect de muzeu: un copil care statea in carucior cu tetina in gura si ursuletul in mana, dadea din picioare si gangurea, si atat. Si asta timp de 2 ore jumate, cat timp a durat cina. La sfarsit a adormit. L-am supranumit "copilul care priveste tavanul". Metoda de "educare" a copilului in utero trebuie sa functioneze, trebuie sa functioneze, trebuie sa functioneze, trebuie sa, trebuie, treeeeeebuieeeeee...