jeudi 23 août 2012

De retur

Fusaram in Romania o luna, si dupa aia in Bretania 2 saptamani, acu din nou pe plaiuri es-sarkoziste. Nu vreau sa ma intind cu d-alde ca ce naspa sau ce bine a fost in Romania, asa ca dau cu cateva impresii cu liniuta:
- cand cadea temperatura la 35 de grade mi se parea ca vai ce racoare e, de pe la 38 incolo numa' simteam ca ma ia cu lesin si ca imi vine sa naparlesc definitiv
- un ceas jumate de autobuz cu pastaile franco-romane urmat de 2 ceasuri jumate de avion, de la 17 grade la Paris la 39 la Timisoara cred ca e infernul pe pamant, in ceruri si in galaxiile vecine. Daca aud pe careva ca stramba din nas vociferand ca ce deranjati sunt de copiii care urla non stop pot sa le tai beregata. In general cand urla mai mult de o ora e semn ca nu poti sa le faci nimic ca sa taca, nici cu aipoade, nici cu volane cu butoane si lumini, nici cu bomboane, nici cu nimic. 
- Victor - 39,9 grade de febra, Philippe - conjunctivita, Victor - 39,8 febra, Philippe - bronsiolita = prima saptamana de vacanta. Toata gratitudinea medicilor de la urgente de la Bega, s-au purtat admirabil cu noi.
- a doua saptamana de vacanta: dezvatat de scutec pe Victor, gen purta chiloti si cand voia pipi cerea scutec sau se abtinea de la pipi pana cand facea pe el. Asa face si acum.
- saptamana la Hateg/Alba: aproape impecabil, a si plouat de 2 ori, am facut drumuri la Cincis de numa, am fost la castel la Hunedoara, am vizitat cate 2 neamuri pe zi la Alba de nu mai stai saracul Victor la cine, cum, cand si unde mergem.
- cand a venit Luc am fost super multumita de marimea Timisorii, ca puteam iesi urgent dupa ce se culcau pastaile, mergeam pe jos la bere si la sandvisuri la Lucas parca ii zice, admirabile. Am incercat si un italienesc din Unirii, m-am stresat de cat de stresate erau chelneritele doua la numar care serveau cam 10 clienti deodata. Se descurca francejii mai bine la capitolul asta, cand ii cate un chelner pe restaurant si mai mult de 10 minute nu astepti mancarea. E drept ca aia din Unirii au un meniu de l-ar face invidios si pe Proust, dar na, when in Rome...
- am fost si la sat cu nasii, doi din cei mai super oameni pe care ii stiu, nici sa fi fost familie din familie nu i-as putea iubi mai tare

In Bretagne a fost mai simplu, ca si Philippe a inceput sa faca crize ca Victor, gen tavaleli pe jos din varii motive, de exemplu nu stiu din ce cauza in ultimele 3 zile plangea asa din senin, a stat numai la mine in brate. Am facut baie in Atlantic si plaja, ma rog, plaja relativa, ca odata cu mareea disparea sub alge, da ne-am intins prosoapele in parcare, tot dracu' ala.

Dupa aia eu am venit acasa, zilele astea fac cursuri, parca vad ca iar ii super complicat ce fac pentru nivelul lor, de aia nu ma intind pe mai mult de 2 saptamani, ca sa nu imi smulg si ce mi-a mai ramas din par mai incolo. Par pe care l-am colorat, da, mi-a disparut curajul de a ma uita la firele albe, erau prea multe. Mi-am boit si unghiile, in conformitate cu moda, cate una de cate o culoare, dixit soacra ca o sa le dau gata pe fete cu chestia asta, plus ceasul cu mamarute si inelul cu floare galbena, auto-cadou din Vannes.

Si cu asta gata vacanta mare de anul asta, la anul m-am jurat ca picior de-al meu nu mai calca in Timisoara in iulie, august, decembrie si ianuarie, poate ma duc 2 saptamani de Pasti, da parca vad ca tot vara dau pe acolo, e totusi mai la indemana sa iesim in fiecare seara decat pe nu stiu unde ne-am duce unde nu-i mama prezenta.

Bref, am supravietuit si vacantei asteia, ce nu te omoara, te topeste, mai mult sau mai putin. Pun si poze cand le descarc de pe aparat, promit.

7 commentaires:

Alex a dit…

Super -ma si ingrijoram ca nu ai mai scris nimic din iunie :) te pupam de la london!

Ioana a dit…

n-am avut internet la Timi, de fapt compu nu mere bine, si nici in Bretagne nu-s antene, nici macar telefoane nu am putut da:) pupe inapoi

Anonyme a dit…

nu stiu de ce mie asta nu-mi prea suna a vacanta :)) sunt sigura ca intr-o viata anterioara ai facut tu ceva pacate, de-ai ales de buna-voie sa arzi in focurile iadului in timpul liber :))
pup cu mare drag, ca mi-ai lipsit madame :*

Ioana a dit…

daca puteam in primul rand ma aruncam din avion la dus, dupa aia in al doilea rand as fi plecat pe jos dupa primele 2 zile in ro, dupa aia in al treilea rand, cum zici tu, si m-am resemnat, ca ce poti face altceva
te pup inapoi, traiasca regasirile:)

Anonyme a dit…

Apoi nu ma simt asa vinovata ca nu am intrebat cand iesim la o cafea, ai fost pe drumuri cam la fel ca mine. Am fost si eu in tara si am murit.


Bafta cu scolile!

Ioana a dit…

mai sa stii ca ma gandeam eu ca nu pica bine cafeaua in vacanta de vara:) poate in aia de toamna, daca o ai, prin octombrie parca, na cum itz vine tie bine

Anonyme a dit…

De cum scap de sub hartii, iti fac un semn, promit. Pe la jumatea lui septembrie ar trebui sa pot respira, tre' sa vaz.

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...