Eruptie in centrul universului

Numa' luni seara ma ia asa cu friguri gen febra, da' nu mare. Dau eu cu presupusul ca o fi iar infectie urinara, ca mai avusesem una acu' o luna. Iau trimiterea de la doctor pentru analizele pe care nu le-am facut dupa prima infectie si ma duc la laborator. Bag un ibuprofen asa preventiv, trece, nu insista. Marti seara iar umpic de febra, miercuri sun la laborator, nu este infectie. Daaar, imi iesisera niste bubite asa pe corp, cateva pe burta, pe picioare, asa ca ma duc totusi la doctor sa vad ce zice. Fac dimineata un dus fierbinte, ca transpirasem noaptea, parca nu trece chiar asa usor temperaturita asta.

Il iau pe Vic cu mine, pe Tedy, pe carusiorul lui Tedy, mergem in trib la cabinet. Ii povestesc doctorului de febra, de bube, se uita la mine, "mda, e varicela". Sambag ceva. Si acum ce? Pai fara ibuprofen, ca is nush ce riscuri pe la materia cenusie ceva, fara dusuri/bai fierbinti, numai niste antihistamine si ceva lotiune de dat pe bube si rabdare. 

Cum bubele nu erau asa de impresionante, nici nu ma mancau cine stie ce, si febra era doar atat cat sa ma ameteasca in mod aproape placut as zice seara, incat sa pot pretinde la cani de ceai si biscuiti la pat adusi cu grija de hazband, m-am delectat cu gandul ca iata, am dat din nou in copilarie. Stare placuta, cu boli specifice, mame care stau la capataiul patului, ceaiuri, ceva leacuri babesti insotite de povestile corespunzatoare "pune, mama, ceva rosu pe tine, direct pe piele, ca uite mi-a zis o vecina ca stie pe cineva care are o cunostinta care are un frate care s-a vindecat mai repede cu rosu pe el". Mama e la capatul celalalt al firului de data asta, plonjonul in copilarie l-am realizat cu succes in capul meu, evident. Ma simteam mult mai bine asa, cu singurul meu tricou rosu (subtilizat de la sor-mea acu' ceva timp) mangaindu-ma direct pe piele, cu soacra si ea la capatul celalat al firului, ingrijorandu-se pentru mine "vai dar ma simt bine, nu-i bai, nu am febra asa de mare si bubele abia se vad, da, copiii sunt cuminti si Laura ne ajunta bine de tot". Eram in centrul universului, cu toata atentia in jurul meu, mai ceva decat o gravida, sunt bolnava. Bolnava de o boala destul de ciudata la adult, care aduce zambete si daturi din cap intelegatoare, si sfaturi pretioase normal, printre care ubicuul "sa nu te scarpini, ca raman urme, mai ales pe fata". Le ascult cu drag, imi imaginez ce ar zice colegii la scoala daca ar sti, trimit un mail directoarei adjuncte sa ii zic ca nu is prezenta luni si marti, abia astept sa imi raspunda intelegatoare si ea, cu compasiune, sfaturi si urari de facere de bine. Sunt bolnava. Si nu ma simt bolnava in acelasi timp, as putea sa fac o mie de chestii, dar stau in pat la caldura, cu cuvertura "tout doux" pe mine, cu un ceai aburind si niste piscoturi pe masuta. Ma uit la ce film vreau eu, Vic intelege ca sunt bolnava, vine si ma mangaie "comme ça bubé partir tout de suite et mama non plus malade". Lili tot vrea sa se urce pe mine, sa il pup (incredibil cat de pupacios si dornic de imbratisari ii copilul asta). Miercuri seara asta. Miercuri eram in al noualea cer, oricat ar parea de ciudat pentru un varicelos sa zica asta. Sau orice persoana cu toate doagele la apel.

Miercuri noaptea: nu pot sa dorm, simt asa ca niste mici vulcani in eruptie in cap, in cur, pe picioare, pe spate, pe burta, pe maini, pe ochi, pe frunte. Joi dimineata ma uit in oglinda, imi vine sa lesin. Pun mana in cap, imi vine sa vomit. Nu pot inghiti nici macar lichide, dau cu limba in gura simt leziuni de tot felul. Pielea nu ma manaca, ma arde. Nu ma arde, cineva varsa lava topita pe mine si nu se opreste nici sa ma lase sa respir. Gandul ca niste fiinte mici migreaza de nush unde din corpul meu catre piele si se ascund dupa aia in bubele alea transparente imi da cosmaruri, zi si noapte. Ce pula mea fac in mine, de unde au venit, cu ce scop si care e durata vizitei. Nu pot sa stau in fund, nici culcata, nici in picioare, capul pe perna il pot pune intr-o singura pozitie, gatul nu pot sa il intorc ca ma jeneaza vulcanasii care erup de mama focului pe directia lui de rotatie.Azi si mai rau, bubele rosii de pe fata sunt toate vulcanasi, alea de pe corp la fel, mintenash o sa imi iasa una pe pleoapa, de dormit tot nu pot sa dorm, ca parca as sta pe cuie. E a treia zi, astept cu interes sa vad cand o sa arat ca aia din pozele de pe net, ca inca nu sunt acoperita de ele chiar peste tot.

Ma indepartez trista din centrul universului, imi vine sa plang cand ma suna soacra si ii povestesc cum imi implodeaza-explodeaza pielea, nu mai pot bea ceaiuri, pot manca dimineata dupa ce iau medicamentele, in rest o tzar iaurt si apa. Ce bine era cand eram bolnava!