Banc cu monoi

N-am mai fost cam de multisor pe la Yves Rocher, ca de acolo imi luam eu chestii ieftine si faine, si ma gandesc sa dau e la ei dupa o lipsa indelungata. Ma avant sa miros parfumurile pe care nu le cunosteam (fu o vreme cand le stiam pe toate, de venea unu' nou era uau, este un parfum nou), dau de unu' cu monoi nu stiu de care, imi place, mai dau si pe mana aialalta, sa vad daca miroase la fel. La fel mirosea si pe subt nas, mi-a placut, il iau, plus cateva sticle de lac de unghii, ca moda de o unghie - o culoare cu multe sticlute se tine, plus niste gel de dus, iar am exagerat, stiu, dar nu ma poci abtine, ala de liliac ii mortal.

Ies din magazin, ma duc prin altele (am facut rue de Rennes pe jos catre Saint Germain, de la Montparnasse, un fel de parastas pentru vremile cand imi beleam ochii prin vitrine cum voia muschiul meu, nu numai sambata de la 1 la 3 cand dorm tinerii), imi iau una alta, doar lucruri de care aveam MARE nevoie, un tricou argintiu cu lup, niste papuci, alt tricou cu o padure si un pulover cu dungi negre si gri. In toate magazinele mirosea super fain, parca a monoiul asta al meu as fi zis, ma simteam in largul meu, tot in magazine as fi intrat. La Sephora mirosea nu prea tare a monoi, ca aia au mirosul lor specific, dar se simtea asa ca o adiere lejera si deloc neplacuta.

Ma duc si la super alimentara de langa noi, si acolo, acelasi miros, foarte fain ma simt, zic, uite ma, nu sunt eu singura originala cu monoi proaspat la purtator, apreciaza si altii odoarea exotica evocatoare de palmieri si coronite tahitiene. Ajung acasa, tot monoi imi vine pe la nas, si atunci imi pica fisa...