mercredi 29 septembre 2010

Mini revelatie

Asta s-a intamplat dupa ce au trecut efectele secundare si tertiare ale intalnirii cu fonctionarii romani, si mai ales cu notarii. Urmeaza sa comunicam in triangulatie simpla: mama-fonctionari-eu si viceversa: tanti de la primarie zice ca daca statul francez nu imi da alocatie, ala roman trebuie sa imi dea, si trimite dosarul la nush ce directie a cuiva, de unde o alta tanti o suna pe mama ca sa vie de urgenta. Se duce carevasazica, si ii zice tanti asta ca de fapt ei trimit dosarul in Franta si cer statului francez sa imi dea alocatie (!). Noa, sa o vad si pe asta. Mama imi da raportul, eu ma enervez, ii zic sa mearga inapoi la primarie. Merge si imi re-da raportul: tanti de la primarie zice sa nu se mai duca la tanti de la directia nush care ca e usor iritabila, si ca de fapt ea trimite nush ce formular la statul francez si daca se dovedeste ca nu iau alocatie, imi da statul roman. Mama imi confirma ca nu asa o zis tanti usor iritabila, ma enervez si o trimit inapoi la scorpia iritabila, sa vad daca o primit ce i-am trimis pe fax, ca sa poata ea sa verifice nush ce in Franta. Urmeaza re-re-raport triangulat, ca la telefon nu raspunde nimeni, si vaz ca nici la mailuri. Ce surpriza.

In rest, cum am eu asa timp mai mult de cand m-am intors in micro-climatul parizian, aka in ploie, nori, vant si frig, am zis sa fac ceva folositor, adica sa crosetez. Am mai avut ceva tentativa de crosetat acu fo cativa ani, s-a soldat cu un sfert de fular si cam atat. Acu mi-am luat si o carte, si in asta consta microrevelatia in sine de fapt, ca uite, inteleg modelele, sa fiu a naibii daca nu.

In general am asa o teama fata de chestii DIY, ca neuronii mei blocheaza aproape total accesul intre citirea modelului si executarea lui, probabil dintr-un insitinct de supravietuire ultrasensibil. Acu' l-au deblocat, si prin urmare, am aproape inteles cum se fac chestiile alea faine, cu flori si arce si picioruse duble si triple. Nu am mai avut asa moment de declic de cand am priceput cum se coase drept cu masina de cusut (electrica, aia manuala e inca o corola de minuni neintinata), si dupa 3 zile de rasfoit si crosetat constat cu placere ca avantul nu mi s-a micsorat simtitor, ci doar un picut micut. Asadar zilele astea crosetez si ca de obicei, gasesc si activitati care sa impiedice (dar numai putin de tot) derularea lucrului manual, ca asa-s eu, duala, daca nu chiar triala, ca ma bantuieste gandul sa scot si masina de cusut sa fac ceva, nush exact ce, si astept sa vad in cateva zile ce alta mini revelatie care sa o inlocuiasca pe prezenta o sa am.

Pana atunci o iesit o tzaruca de soare, iupi.

Aucun commentaire:

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...