mercredi 1 décembre 2010

Mai in joaca, mai in serios

Daduram sambata pe la ludoteca noua, din cauza de groapa cu nisip disparuta sub zapada plus temperaturi exterioare demne de polul nord. La ludoteca veche lucrurile se desfasurau dupa cum urmeaza: urlat si zbatut pe timpul dezbracarii, furat jucarii de la altii, urlat si zbatut cand altii ii furau tanarului jucariile, si in plus, deosebit de mirifica activitate de a inchide si deschide o usa si doua ferestre intre "curtea" bebeilor si cea a tinerilor de 2 la 4 ani. Plus fascinatie totala fata de o matura pe care a tarat-o dupa el un ceas jumate si pe care nu a lasat-o din mana nici cat sa inchida si sa deschida usa si feresterele alea. La sfarsit aveam parte de urlete si zbateri pe timpul imbracarii, plus ultima data o vanataie galbena in frunte, ca a dat cu capul de un raft cand mi-a sarit din brate ca nu voia sa ii pun ghetele.

Eram cat se poate de multumita de ludoteca asta, singurele strambaturi de nas se produceau la impinsul caruciorului in susul dealului in varful caruia se afla spatiul asta ludic. Si noi tot in deal stam, asa ca strambam dublu din nas la gandul vaii ce ne desparte. Ludoteca imparte generos un etaj cu cei bantuiti de senectute, care joaca bridge. In spatiul non-bridge se gasesc cel putin shpe mii de jucarii, fo 4 zone de joaca pe varste, tot atatia copii si dadaci sau parinti, ca in metrou la orele de varf numa' nu se misca. Victorolul imi arata ca zestrea genetica de-i vine de la mine e acolo cu varf si indesat: scoate lego-uri dintr-o lada, dupa aia le puna una cate una inapoi, se joaca de fiecare data cu cate o singura chestie, sau doua - pe scurt dovezi indestulatoare pentru o pasiune a aranjatului sa zicem si un debut de monomanie, dar de asta ultima nu ma tem, ca vaz pe mine ca incet-incet se vindeca (de exemplu acum doi ani mi-am cumparat o pereche de ghete visinii, nu tot negre).

Asadar totul se petrece de minune la ludoteca asta, hai sa vedem cum e cu aialalta ca ne recomanda stagiara ludotechista cu caldura sa o vizitam. Am gasit-o cu greu, la etajul unu suprainaltat al unei cladiri la parterul careia se afla o posta, un supemarket, o sectie de politie, un butic de reparat pantofi si altele. O inspiratie de ordin superior m-a facut sa imi ridic ochii dupa ce facusem trei ture in stanga si-n dreapta pe langa chestiile de la parter. Am vazut ca-s unde trebuie, numai nu este lift pana la unu suprainaltat, numai pana la unu. Cum nu sunt foarte pretentioasa din fire, numai foarte usor iritabila, am injurat fiecare treapta intre unu si suprainaltarea lui pe care a trebui sa urc caruciorul, ca nu era nimeni sa ma ajute. Consortul parca masina.

Am ajuns inauntru, urletele si zbaterile aferente dezbracarii au fost urmate de un moment de calm in care chiuia cu o placere nemaivazuta la vederea milioanelor de playmobile din spatiul tinerilor de 1 la 3 ani. Placerea a durat cel putin 2 minute dupa care s-a indreptat catre locul in care erau bebeii ca jucariile lor le poate apuca mai usor decat pe alea din bratele celor mai mari decat el.

La ora gustarii madam ludotecara na zice ca nu este zona pentru asa ceva ca la aialalta, da' putem merge in holul supermarketului sau anticamera veceului, in care se schimba copiii. Nu stiu cum m-am abtinut sa nu ii zic vreo doua in virtutea persistentei enervarii de pe urma scarilor, dar am optat pentru varianta indoor si am sperat ca nu are nimeni stomacul deranjat pe perioada ingurgitarii iaurtului si compotului.

Dupa hranire, a trecut la lucruri mai serioase, si anume golirea unei cutii cu doua compartimente plina de tuburi de carton, si umplerea ei la loc, cu aceleasi tuburi, si in plus egalizare cantitatii de tuburi din cele doua compartimente. Cam un ceas, ca era un bebel in zona care ii lua din tuburi si el trebuia sa se deplaseze ca sa le puna inapoi in cutie.

Si cand te gandesti cati bani am dat pe jucarii la care nici nu se uita: de Craciun o sa il las sa se joace cu matura, eventual aspiratorul, si o sa il invat sa arunce chestii la gunoi. Dixit.

4 commentaires:

Dan a dit…

Cred ca si mie mi-a placut sa ma joc cu matura când eram mic. Vad ca acuma îmi vine mereu rândul sâmbata sa dau cu aspiratorul.

Ioana a dit…

A, e genetic deci, ca si lu tac-su ii vine randul tot sambata la aspirator :) M-am mai linistit, inseamna ca nu-i el pampalau ca nu se joaca cu pusti si pistoale :)

Dan a dit…

Nu, nicio grija, nu-i pampalau, da' dac-o tine tot asa o sa fie dupa ce se-nsoara.

Ioana a dit…

Apai eu sunt total pentru impartirea in mod egalitar a ingratelor sarcini menajere, asa ca cu cat mai repede se invata cu aspiratorul, cu atat mai bine :)

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...