jeudi 11 octobre 2012

Educativo cumparatoricesti

De cand cu noua organizare a vietii noastre, nu mai am bani cum aveam inainte. Mi-au ramas cateva sutisoare, subtirele, cat dejtele sfrijite de la o mana. Mi-am reorganizat papucii, nu i-am numarat, dar is unii peste altii pe 2 rafturi destul de mari, cat sa-mi ajunga lejer vreo 2 vieti (lungi). Avantajul e ca atat nu mai pot sa imi iau prostii, ca mi-am luat gandul total de la ele. Tre' sa imi ocup parte eliberata de gandire cu altele, asa ca plec in vizita la sor-mea cu tanarul numaru' unu. De 3 zile isi face bagajul: toate bilele, tuburile de pasta de modelat, banutii, cariocile, masinile is intr-o punga de hartie, cu care doarme la amiaza si noaptea. Azi am citit biletele de tren si plicul in care ni le-au pus de la gara, pe toate fetele, de cate 2 ori. 
Cum am renuntat dintr-o data la cumparaturi personale, ma uit primprejur si ma gandesc ca poate astia micii nu au destule jucarii care sa ii stimuleze in mod educativ si intelectual pe masura varstei lor. Au mai putine jucarii decat am eu papuci. Lili se joaca cu cosul de gunoi de hartie din salon, si Vic face pe soferul cu cutia de jucarii, se baga in ea si o conduce cu un volan care nu are buton de dat volumul mai incet. Lili se mai joaca si cu masina de spalat haine, aia de spalat vase, cu cosul de gunoi din bucatarie (care acu e pe masa langa filtrul de cafea), cu caloriferele, cu robinetele de apa, cu usile, cu cartile, cu hainele din dulap. Cu papucii mei. Mda, probabil ca e chiar adevarat ca nu au stimuli pe masura lor.

Dau fuga sa iau un cadou lu' sor-mea, si patrunsa de remuscari ma risc sa urmez semnele care indicau ToysRus-u din centrul comercial de la Défense. Dupa ceva drumuri pe-acolo, nu imi mai vine rau cand ma preumblu prin labirintu' ala.  Imi aiu repere diverse, magazinele de papuci in general, si ma regasesc dupa 3 drumuri cu scarile rulante in fata magazinului. Un monstru colorat cu o gura deschisa pana la urechi si dupa ele, cu o inaltime intre falci de cel putin 20 de metri. Sa intru sa nu intru. Daca ma duc pe amazon dupa chestii, air dau de reclame la saituri de papuci. Intru. Roz. Rochii cu dantele si sclipiciuri. Jucarii pentru bebei. Jucarii pentru 2-3 ani. Jucarii pentru 3-4 ani. Jucarii pentru 4-5 ani. Bilute. Carti. Creioane. Carioci. Camioane. Papusi. Masini. Spidermani. Michmausi. Jocuri cu baterii si muzica si lumini care dezvolta motricitatea fina. Jocuri de baie. Jocuri de bucatarie. Mult mult roz. Va rog caut un rucsac pentru baieti. Nu mai au. Ba mai au, gasesc unul cu o pasare, pierdut langa hellokittyuri roz. Il iau. Ma simt vinovata. Speriata. Ai mei se joaca cu cosul de gunoi si aici e paradisul pe pamant. Iau repede o telecomanda care dezvolta motricitatea fina si recunoasterea cifrelor pentru Lili, lui Vic un portmoneu roz cu barbapapa, niste stampile roz tot cu barbapapa.

Ajung acasa: Vic se joaca cu telecomanda si face codul de la usa, Lili mananca stampilele cu barbapapa ale lui Vic. Nu ma mai duc in vecii vecilor amin in monstrul ala de 20 de metri de inalt. Purced la o partida de lego cu tinerii si ma impac cu gandul ca o sa iau cat de curand un al doilea cos de gunoi, sa nu se mai bata pe unicul din sufragerie.

3 commentaires:

blo a dit…

:)) si ai mei se joaca cu cosul de hartii, cu masinile de spalat, cu cratitele si lingurile de prin bucatarie..
io nu ma mai simt vinovata. am mai dosit chiar din jucarii, ca aveau mult prea multe, in conditiile in care ei se joaca toata ziua cu 2-3 chestii.
imi fu dor de tine, ca ai lipsit cam mult :D

Ioana a dit…

ma luai cu scolile alea alea, sa le fac cursuri faine:)
eu am desfiintat cosul de gunoi din salon, clar, nush de ce am asteptat 3 ani sa o fac.

In rest foarte populare zilele astea sunt palnia de plastic si storcatorul de lamai, ala manual. treaba lor zic, pana costa mai putin de 2 bani poa' sa la faca ce vor ei:)

O femeie a dit…

si in plus, le dezvolti si creativitatea :)

La noi la mare putere e lingura de lemn si clestele de lemn care tot ea l-a cumparat sa scoatem prajiturile si piinicile fierbinti din cuptor :D

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...