Amazingness overload

Nu ca m-as apuca eu acu' de romgleza, dar chiar nu gasesc sintagma sa ilustreze ce s-a intamplat azi la ora de engleza.

 

Ziua a inceput cu un sentiment din ala de totul o sa fie de cacat, plus doua-trei treziri azi noapte ca lui Lali ii era frica de ceva, nush de ce, plus inchis alarma ceasului la 6 fara zece si adormit instant pana la 6 si un sfert, deci mic dejun foarte mic, ca doar nu era sa tai din timpul dedicat machiajului.

 

Aia micii au fost cam agitati. Sau adormiti. CD-un pentru "listening" a mers mai mult nu, ne-am descurcat pana la urma, a fost OK.

 

Cu cei mari am prevazut un dialog (prise de parole en interaction), mi-au trimis fotografii din Statele Unite, au prezentat in cateva cuvinte despre ce era vorba si apoi au raspuns la intrebarile colegilor. Proiectul final e tot un dialog, unde si-au regasit un prieten de nush cand si isi descopera o pasiune comuna, Statele Unite, deci au o discutie pe tema asta. Le-am dat strategii de dialog la inceputul secventei, azi inainte de curs le-am reverificat (rephrase, repeat, suggest an answer, ask for help: cele mai importante).

 

Am revazut open-end questions, le stiau destul de bine, si am inceput eu cu pozele mele din State, de data asta fara prezentare, doar ca sa vedem cum pun intrebarile (preparation time). Au intrebat bine, am raspuns, cam 3 minute, si dupa aia am trecut la ei. Au fost mirisianumefici. Am avut poze din New York, Las Vegas, un rodeo, Grand Canyon, Chicago si altele. Intrebarile au curs ca pe banda, dar cel mai mult am apreciat ca au pus in aplicare strategiile: cand nu stiau ceva, cereau ajutor, cand nu stiau sa raspunda (cat de lung e Brooklyn Bridge), cel care a pus intrebarea i-a sugerat ceva raspunsuri fetei care prezenta, au reformulat yes-no questions cand au vazut ca raspunsul la "did you like it" venea simplu "yes", si ziceau imediat "what did you like most AND why". 10 au apucat sa prezinte, si le-a placut asa de tare, ca au zis ca vor sa faca asta la inceputul fiecarei ore. Their wish is my command.

 

Nu i-am mai zapacit cu "trace écrite" (ca la sfarsitul fiecarei ore scriu un rezumat, sau o prezentare, o invata si o prezinta cursul urmator), ca atata le-a placut sa povesteasca si sa intrebe, ca nu am putut sa ii intrerup sa treaca la scris.

 

Am zburat pana acasa, impinsa usor si de vant si de cacatul asta de ploaie, si o sa le pregatesc ceva despre muzica pentru saptamana viitoare (sa spuna carui gen apartine cutare sau cutare cantare si de ce), sper sa le placa. Ii ador.