am zis ca si cele trejsiceva de grade de duminica o sa le sarbatorim mai dihai decat pe alea doojnoua de sambata, ne-am apucat de pregatiri intense si anume de randuit frumos indispensabilele unei iesiri cu familia. Am randuit ce-am randuit, si la final am purces catre Vaux le Vicomte, caci zic francejii ca e cea mai tare cea mai faina cea mai superba gradina (franceza, evident) din Franta. Am ajuns. Prima impresie: vai ce cald e!
A doua: iai, cat pietris! A treia: cand nu era pietris, erau bolovani de pavaj. A patra: in plus nu te lasa sa stai pe iarba (bancile de la umbra erau toate sub fese de pensionari). Calcul la prima vedere: ce curu' meu facem noi in gradina asta, nu mai bine ne miscam in jurul ventilatorului acasa.
Luam calea pentru handicapati, ca poate nu dam de atatea scari si teren mai ferm sub picioare/carucior. Inaintam un nivel sa zicem, in jos e mai usor, si ajungem dupa fix vreo 2 minute la inceputul urmatorului nivel, unde ce sa vezi, logic as zice, scari. Handicapatii sper ca platesc bilet cu 80% mai ieftin, data fiind amploarea (minima) a plimbarii prin gradini. Daca nu, sa faca greva.
Gradina asta mirifica sa compune dupa cum am aratat in poze din: pietris, iarba, flori si copaci; Mai incolo este o balta.
Am vazut in ordine alfabetica: o lacusta, un paun, multe viespi. Ne-am asezat (in ilegalitate cred) pe iarba sa hranim juniorul de gustare, nu mult ca viespile erau destul de numeroase. Ne-am indreptat de spate, destins bicepsii, tricepsii, deltoizii, scuturat dejtele de la maini - efecte adverse dar secundare clar ale impinsului caruciorului pe teren nefavorabil si purtatul lui nenatural pe sus la coborat/urcat scarile.Ne-am invartit in jurul baltii din fundul gradinii, mai mult de nevoie dacat de altceva, ca era singura cale catre afara. Mda.
In concluzie: gradina are un puternic caracter frantuzesc, de epoca dedemult, premergatoare gimnasticii la sol: dupa balurile din sala de bal, se mutau gratios in fata ferestrelor, sa admire gradinile. Doamnele de curte nu cred ca ar fi pus un varf de piciorus in pietrele alea, domnii ce sa caute afara fara doamne. Cam 99% din gradina se vede de pe geamurile din castel. Balta aia din spate nu e chiar asa de interesanta sa se justifice deplasarea pana la ea, dar cine stie, poate cu vreo caleasca cu patru cai era si ea vizitata din cand in cand, cu ocazia vreunui turneu de pescuit. Reprezinta per total asadar culmea lenei de la curte.
Practic: daca vreti sa vizitati 'jardin'-uri, mai bine stati in fata teleului si va uitati la ele comod din canapea. 'Parc'-urile sunt mai 'visitor-friendly', te lasa sa stai pe iarba si copacii nu tin umbra numai pensionarilor care pun stapanire ad vita aeternam pe bancile de sub pomi.
Uite o poza cu barbatii mei si dupa aia cu mine si cu barbatul in devenire. Cu o lupa puternica, se vad dintii de sus ai juniorului, dar racnetele care ii insotesc se aud foarte bine cu urechea libera.
6 commentaires:
Sa iti traiasca amandoi! :)
Mi s-a amanat plecarea cu o zi, dar maine in vremea asta o sa fiu intr-o gradina adevarata! Cu meri, cu fan cosit si cu un rau cald si adanc. (ma rog, aceste obiective sunt in parti diferite ale satului, dar le gasesc eu) :D
Merci :) am auzit de marea plecare, distractie si relaxare multa. Noi peste o saptamana ne retragem in Bretagne, la ploaie si frig...:) Nu se compara cu viata la tara din Romania, bineinteles :)
Caldura usoara si vacanta placuta!
Mercic, la fel si tie, daca te lasa francejii sa iti iei vacanta :)
Pai ce-i dupa ei? Am 9 saptamâni de vacanta date de stat (ca asta e o mare tâmpenie e alta treaba, toti spun la fel dar ia sa încerce cineva sa ia RTT-urile la oameni), n-oi fi eu mai prost îmbracat sa nu le iau!
Da, inteleg frustrarile legate de vacanta, si noi am fost obligati sa plecam undeva anul trecut in mai o saptamana, ca musiu avea zile neluate :) oribil nu alta :)
Enregistrer un commentaire