jeudi 14 juillet 2011

Intalniri de gradul ics II

RONII, RONII, RONII
La notar:
- Buna ziua
- ...
- Imi spuneti si mie va rog de ce documente as avea nevoie pentru o imputernicire? Am depus actele pentru transcrierea in Romania a unui certificat de nastere si nu pot sa il ridic in persoana.
- 50 de lei.

MAMITA SI DL GOE
Dupa urlete ca nu voia sa iasa din piscina dupa 2 ceasuri, alte urlete ca nu vrea sa manance nimic, altele ca nu vrea sa mearga in carucior pana la parc samd, ajungem totusi la parc.
- Vai ce draguti suntem, cat timp avem?
- Pardon?!
- Aaa, cati ani are?
- A, doi in septembrie.
Urlete ca bunicuta nu vrea sa se dea din calea caruciorului de papusi. O calca pe picioare de doua ori. Urlu eu la el de data asta:
- Nu-i voie sa o calci pe doamna pe picioare, o doare, treci in iarba!!
- Vai, dar nu ridicati vocea la el va rog plus pufaituri si uitat vag superior peste umarul drept catre ceruri, de unde vine salvarea pentru alea ca mine, care urla asa, fara motiv la inocentul de copil.

RIDICA-NE LA CER
Pe scara avionului, o madam vrea sa intre cu o valiza cam maricica. Baiatul care pune bagajele in avion:
- Doamna, valiza e cam mare, lasati-o la mine, o pun jos in avion si o luati cand va dati jos.
- Dar incape perfect sub scaun, asa am venit cu ea bla bla bla
- Dar va rog bla bla bla
Alta madam catre amica ei, cu capul lasat in jos, mana la gura, intr-o soapta cam tare, sa fie auzita din greseala de catre partea recalcitranta:
- Sa n-o lase draga, uite cat e de mare valiza, eeei, asta-i culmea!
- Da, da, ai dreptate, de ce o lasa, mai, de ce, nu inteleg bla bla bla
Foiala maxima, stanjeneala, imbulzeala pe scarita, nimic nu se iarta, se iau masuri in semi-soapta plus priviri ucigatoare. Dupa 5 minute de foiala nimeni nu mai zice nimic, momentul trece, ajungem la locurile noastre.

RESTUL: ADEVARUL E DINCOLO DE NOI
La restaurant, un cuplu de englezi. Consuma de 60 de roni, asteapta restul de la 100. Nu vine. Se duc dupa el: chelnerul ocupat, abia le raspunde ceva cum ca care rest. Ala la care avem dreptul in urma operatiei de scadere. Ca car ca mar, scoate banul pana la urma.

Alt restaurant, eu plus prieteni de data asta. Consumam de 130 si ceva de roni, dam 150, asteptam restul. Nu vine. Unul din convivi ne explica treaba: daca pui banii in cartulia aia si zici "multumesc", nu mai aduc restul. Gestul si parola respective inseamna in chelnereasca "tine tu banii". Suntem in Romania, orice e posibil.

INOCENTA INTRUCHIPATA
E copiii nostri, lumina ochilor, viitorul tarii. Care se joaca pe un teren special dedicat, in spatele cimitirului. E dotat cu pubele rosii, pe langa care troneaza coji de seminte si mucuri de tigari, normal. Pe masina de lemn cu scaun de metal care arde ca naiba pe cele saptesutesiceva de grade de afara s-a notat pentru posteritate "muie to all". Alte urari incarcate de inocenta si bun gust se gasesc pe tobogan si pe zidul care desparte jocurile de locurile de veci.

CLIENTUL NOSTRU...
A nu se intra in magazine decat cu scopul clar de a cumpara multe si scumpe. Nu e voie sa:
- te uiti
- cumperi produsul mai ieftin din cele 2 la care te uiti, chiar daca e cel care iti place cel mai mult
- folosesti persoana a doua plural cand vanzatoarea super draguta ti se adreseaza cu "ceeeeeau"
- astepti rest, mai ales daca e din ala exprimat in unitatile mai greu divizibile ale monedei nationale
- pui intrebari stanjenitoare, de genul "aveti si alte culori", cand de fapt e clar ca NUUUUU, ca TOOOOATE culorile sunt pe raft, LA VEDERE, DAAAA?

VOCEA NATIUNII
La televizor, Pro(moartea)TV a trecut de la decese relativ normale, de foame sau dorinta nestavilita de imperechere urmata de topoare in cap, la decese de copii, de toate varstele, in utero pana la adolescenta, in urma: neglijentei, apelor nush caror rauri, mizeriei, vitezei si bauturii la volan si altele. In rest, cod galben si auriu la tot felul de catastrofe naturale.

Tocsourile tot asa-s de cand ma stiu eu, doi-trei invitati oe care ii cearta intervievatoarea si le taie scurt cuvantul ca sa bage publicitate.

Presedintele tarii vrea sa se inspire de la vecinii irlandeji si sa faca protocoale de ingrijiri medicale in spitale (ca de dooj de ani incoace, natia a fost ingrijita dupa ureche se pare, si probabil ca se poate si mai bine) si de la aiaresu
american, ca sa nu il mai fure evazionistii aia fiscali, tu-le mama lor de nesimtiti, se ascund asa si nu stie nimeni ce fac. Sa vezi in cam o suta de ani ce bine o sa fie la noi in tara, iui.

Mama astepta cu nerabdare Arma Mortala 4 si Greu de Ucis 3, caci spre disperarea ei, nu-si mai aducea aminte de replica exacta de la minutul 45 si respectiv 53.

In rest, plai mioritic, ciobani suicidari si oi tacute dar multe.

4 commentaires:

dollo a dit…

Deci totul a rămas în limitele normalului acasă ;)

blomamaind a dit…

nu stiu de ce am senzatia ca te asteptai la altceva :))

naru a dit…

Pe mine o vanzatoare (o mucoasa de vreo 18 ani) ma luase, intre doua molfaituri de ciunga, cu "ce vrei?"
Nu cred ca m-am mai intors in magazinul ala cat am stat acasa...

Dar da, vad ca totul a ramas la fel acasa. Din pacate.

Ioana a dit…

Totu-i cum nu se poate mai normal si mai la fel "acasa", as fi fost foarte dezamagita sa se fi schimbat ceva si sa nu mai recunosc mneferi oamenii si locurile...

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...