Cand ma gandeam ca vai ce fain ca o sa am copii, sa redescopar chestiile mirifice ale copilariei, nu stiam ce o sa ma astepte, pe bune. In primul rand uitasem ca chestiile astea mirifice is mirifice cand esti copil, de la o anumita varsta mirific e sa te uiti la un film si sa mananci cate bomboane vrei tu, cand vrei tu.
Victor nu se stie juca singur. Nu a stat niciodata mai mult de 3 minute pe cont propriu sa faca ceva, un turn, un desen, o chestie, mereu mamadada. Daca sta mai mult de 3 minute, face prostii: scoate cartile din biblioteca, deseneaza pe pereti, apasa pe tot ce e buton in casa gen. Si dupa aia iar mamamamamama: i-am dat un termometru, ca parea fascinat de el (din ala electronic, care nu mai are baterie decat sa se aprinda, sa faca bipbip si sa se stinga), ma pune sa iau temperatura la tot si toate, azi am luat temperatura la papucii de casa ai lui taxu, ca au ceva gaurele in talpa, si il baga prin toate.
Cu aspiratorul nou i-i frica sa se joace, abia azi l-a deschis si inchis singur, ma pune pe mine sa i-l deschid si sa ma fac ca aspir cu el, imi zice si pe unde sa o fac, si el sa uita la mine. Zilele trecute a intrat o musca in casa, una din aia mare, bazainda, am zis, ioi, liniste 5 minute pana se uita dupa ea, da de unde, i-o fo' frica de ea, se ascundea pe unde apuca si striga mamamamamama. Cand se apuca de desenat, scoate culorile si hartie si ma pune sa ii fac desene. Cand stau linistita pe canapea, vine si se urca pe mine, are oroare cand dormim, cica "fini dodo".
Azi era cat p-aci sa-mi bat recordul la tetrisul de pe telefon, la ludoteca, unde statea linistit pana vedea cate un copil ca se juca cu ceva si mergea sa ii ia jucaria. Urlete, du-te explica-i ca nu-i fain sa smulga jucariile, alea alea, da' mai am umpic si il bat (recordul).
Deci zilele astea am: desenat, stins si aprins aspiratorul, dat musca afara din casa, facut pe calul (ca lui ii place, normal), luat temperatura la papuci, construit mai multe turnuri, uitat la desene cu tot felul de porcarii (ce desene de cacat is pentru astia de generatia lui, unu' care avea muci o tona si nu stiu ce facea cu ei), si povestit despre desene, ca nu sta sa se uite singur, tre' sa stau cu el sa i le povestesc. Cu mult aaa... entuziasm, evident (toate).
Inscription à :
Publier les commentaires (Atom)
Cât câcat de timp liber fara retele sociale
Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...
2 commentaires:
:)) eu am mai zis ca urasc sa ma joc :))))
Pumpkina a inceput sa se mai joace si singura de vreun an si ceva incoace, cam de cand burta mea a inceput sa stea in calea fericirii ei.
Pana atunci insa, exact asa facea si ea. Daca desena, trebuia sa desenez cu ea, daca se juca cu cuburile, trebuia sa ii fac eu turnuri si asa mai departe.
Si-acum maraie cel putin o data pe zi ca vrea sa ma joc cu ea. Din fericire Pufu a inceput sa mishune, asa ca fac ce fac, si-mi comut atentia spre frac-su. Ei se chiraie pe covor, eu respir usurata si-mi vad de ale mele prin bucatarie.
p.s. blogspot sux!
na, sa zicem ca din cand in cand, cu masura, dar chiar tot timpul sa faci turnuri si elicoptere ii cam aiurea. gagica ta ii mare, se poarta altcumva cu fraxu, pe cand victor il trage si impinge peste tot pe asta micu, deci dublu de atentie...
ps: life sux in general
Enregistrer un commentaire