lundi 11 janvier 2016

Cand totul incepe, continua si se termina cu bine

...stii ca e din cauza papucilor noi, aia cu toc de zece, talpa compensata si comozi mai ceva decat aia de casa, ca aia tre' tarsaiti ca o inceput sa imi ramana mari da' e bine ca imediat imi iau altii, da' nu s-o gandit nimeni inca sa faca papuci de casa cu tocuri. 

O fost fain duminica la socrii, cu famelie pe care nu ai vazut-o de un an si tineri gramada, care m-am oprit din numarat in mod exact la ei cand am ajuns la 9. Sau la 8. Sau pe acolo, ca bausem inainte niste cidru brut cu galette des rois, de nu puteam sa ii fixez precis numerologic sau altcumva, oricum. 

O fost fain fiindca sambata m-am dus la solduri cu tanarul mic, care o stat cu mine destul de corect in primul (si ultimul) butic de papuci, corect in sensul general acceptabil in care aveam o idee vaga pe unde ar fi in functie de ce auzeam trantindu-se pe jos. Sa-mi fi comentat careva ca tranteste pe jos, ca chiar n-aveam chef, trebuia sa aleg intre ghete ascutite cu toc mai subtire si altele mai rotunde la varf si toc mai grosut (izbit in oglinda, tras din fata oglinzii). Pana le-am incercat de doua ori pe fiecare mi-am dat seama ca poate intra dupa niste cutii si l-am lasat acolo un timp. Le-am luat pe alea cu toc mai gros, ca sa pot sa le port la dealurile mele. Si sa stie aia care m-o trimis la scoala dupa dealuri ce sacrificiu fac, ca alea ascutite erau mult mai faine. Se aude, da?!?

Cu gandul la ele, l-am lasat singur la Starbucks la o masa, cele zece minute pana cand stau eu la coada, scriu aia numele gresit, le repet comanda de trei ori, si ma duc sa schimb, ca tot nu o inteles bine. O stat acolo, pe cuvantu meu, pe scaun. Singur. Phuai moama mea. Nu m-am mai chinuit sa il opresc sa dea buna ziua la toata lumea, ca nu am destule argumente sa nu o faca, asa ca zambeam nici macar stanjenita tuturor salutatilor intempestiv. Unora chiar le facea placere.

Cu ele in picioare am numarat asadar la tineri in paragraful doi, si nu-mi venea sa cred ce comode erau si cum toti se uitau in sus la mine, io ce sa le fac, sa nu-mi pun tocuri?? Ca azi la scoala, vorbeam cu directorea pe scari, ea o urcat o treapta, ca era aiurea eu cu una mai sus si cu tocuri si ea mai jos. Era ea cu una mai sus la urma si eu jos si vorbeam de la egal la egal, despre chestii. Cu bibilii ce sa mai zic, i-am gasit comentand la fel de mult ca inainte si cu aia marii iar am putut sa lucrez cu cinci dintre ei, si de clubul geriatric din spate nici nu ma mai apropii (is aia 4 care se joaca cu liniare in general si dupa ce le explic de patru ori individual ce tre' sa faca, tot nu pricep nimic). Noroc ca i-am amenintat pe la jumatea orei cu control lunea viitoare, ca s-au linistit vrei cinci minute dupa aia. Nu consecutiv, numa cinci in total.

Daca zic ca am si coborat dealurile cu tocurile astea, pe care le ador, ha? Si am bagat si viteza cand sa trec strada, sa vada aia care ma lasa sa trec la rosu ca is capabila, nu numa ma dau mare. Si inca nu s-o terminat, ca la cod am facut 36/40 si maine iar ma duc cu ele la scoala. Tadaaam.

Aucun commentaire:

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...