mardi 17 janvier 2012

Cautandu-l/i pe pantof/i

Am eu asa o mica chestie in legatura cu papucii, se apropie iiiiiiiiincetisor de obsesie, fara a depasi limita (in anumite momente). Cand ma duc intr-un oras nou, unii se ghideaza dupa harti, eu dupa magazine de papuci (pe langa asta unde am vazut cizmele cu bot patrat, negre, de piele, am mai trecut, ca sa ajungem la hotel o luam la stanga pana la urmatorul unde am vazut perechea aia rosie, pe care nu mi-as lua-o ca au tocul prea inalt, dar arata bine etc).

Sunt si foarte originala in gusturile mele, ca de altfel in toate aspectele care ma caracterizeaza: ma uit pe strada dupa papucii care-mi plac si cu care m-as vedea umbland, si dupa aia incep sa ii caut prin magazine si pe internet. De obicei am o idee foarte precisa despre cum sa arate (i-am vazut doar cu ochii mei pe strada) asa ca nu ma las cu una cu doua, caut pana imi ies basici pe talpi. Tot de obicei nu gasesc ce vreau in magazine, si ma multumesc cu ceva inferior, la care stramb din nas, ca is cam scumpi pentru ce mi-am imaginat eu si nici nu-s chiar asa de faini ca aia de pe strada. Ii iau, nu-s multumita, ii port, uit de nemultumire, si imediat vad in alt magazin EXACT perechea pe care mi-as fi dorit-o eu, la un pret mult mai mic decat ce am platit eu pentru aia care nu imi plac asa de mult.

Ma consolez cum pot, dupa ce mi-au evident plesnit fo doua trei vene in creier in zona "aproape-obsesie-pentru-papuci".

De exemplu acum, ca-s reducerile aici, am zis sa stau si eu in cur in pat cu compu' in brate si sa cumpar papuci. M-am uitat dupa o pereche pe care normal, am vazut-o la una in picioare nu de mult, negri, cu botul patratos si cu tocul nu prea inalt si tot patratos, cu curea peste glezna si cu calcai inchis. Merg si iarna cand nu-i prea frig, de aia am musai vrut unii ca aia. Ma dau doua zile pe site-ul cu papuci (36 de pagini): nu ca mi-ar fi parut rau de timpul pierdut, ca-i terapeutic shopping-ul asta de papuci, la un moment dat si uit ce caut, ma uit asa, ca am un creier mai special. Nu gasesc decat o pereche care se apropie de ce vreau eu, sunt aproximativ multumita, ii examinez mai in detaliu, scumpisori, culori multiple, ma mai uit o data a doua zi la ei, ma hotarasc, ii iau, chiar daca nu prea seamana (deloc) cu ce voiam la inceput. Imi aleg culoarea, marimea: nu au decat 41. Blesteme.

Trec la urmatorul site, astia nu au decat 5 pagini, cand ajung la sfarsit nici nu mai stiu cum arata aia pe care i-as fi vrut, da-i in ma-sa, iau unii cu toc de 8 jumate si bot rotund (da' NU voiam rotund), la juma de pret, de 3 ori mai ieftini decat aia marimea 41 si care tot nu imi placeau;

Acu' astept sa soseasca acasa, sa ii port o saptamana si dupa aia sa vad in f-un magazin chinezesc o pereche de din aia de care voiam eu, cu 15 euro.

Astia-s cei pe care tocmai i-am cumparat:

2 commentaires:

dollo a dit…

seamănă cu prechea mea de pantofi de la Stonefly, de acum vreo 5 ani.
piele întoarsă gri-maron, curea peste gleznă maron, din piele, și toc la fel ca ăsta. arată într-un fel minunat pe picior, dar după o zi de stat în ei îți vine să nu te mai încalți niciodată-niciodată cu ceva în afară de șlapi. parol. io mor de ciudă că îi țin de câțiva ani în dulap și nu-i port, că n-am curaj.

Ioana a dit…

Tu, daca imi aduc bine aminte, parca de la Stonefly is si astia...incep sa ma cutremur (?). Na, o sa stau cu ei prin casa o zi, si daca nu imi plac, ii dau inapoi, ca ii gratuit. Mersi de pont:)

Cât câcat de timp liber fara retele sociale

Mi-am dat seama, nu cu uimire maxima, ci asa, moderata, ca nu am nevoie de facebook ca sa imi incep ziua, sa ma cac, sa imi pierd timpul in...