Doctor Maison

In ultima perioada am tot dat pe la doftori, ca iar cu infectii la rinichi alea alea, detalii scarboase, nu intru in ele. Doftoru' ala dragut, de costa 70 de euro cinspe de minute ma trimite sa fac niste examene in plus de doua scannere, ca sa vada ceva nush ce, ca nu mi-a tradus in f-o limba pe care sa o inteleg curent.

Primul examen dupa scanner a fost OK, injectie cu produs radioactiv, izolat in camera mea timp de 6 ore ca sa nu contaminez progeniturile, dupa aia clisee luate pe cand eu eram intr-o pozitie alungita, adormita, dupa 2 nopti de plimbat juniorul in brate, ca-l durea urechea de la otita si pozitia plimbat in brate era aia care-i convenea cel mai perfect. Umpic de claustrofobie pe cand ma inclesta aparatul din sus in jos si de la dreapta la stanga, dar in rest ok, am avut ocazia sa ma odihnesc cam o juma de ora.

Al doilea examen am citit despre el in foile de mi le trimisesera la domiciliu, cica iar clisee luate cu vezica plina, na, nu mi se parea ceva iesit din comun. Ajung la spital, ma ia in primire un jun doctor, intern sau ceva, ca inainte sa imi dea indicatii se tot consulta cu ala mai in varsta, care parea ca stie mult mai bine ce face. Ma ascunde dupa un paravan si imi da un halat din ala de spital, ma invita sa ma dezbrac de la brau in jos. Nu incep bine sa imi dau jos chilotii, ca se iteste dupa paravanul meu si incepe sa imi explice in ce consta examenul. Imi trag chilotii inapoi jenata, voiam sa ii acord toata atentia. Mi-a repetat ce zicea pe foi si in plus, ca o sa faca niste clisee si la sfarsitul mictiunii, dar si in timpul ei. In timp ce injuram in gand echipa de-mi trimisese hartiile fara informatia asta, am reusit sa-mi dau jos chilotii de tot. Nu am vazut cuiul din perete special pentru haine, asa ca am incercat de fo cateva ori sa-mi pun toate afacerile pe scaun, care aveau o vointa proprie si reveneau pe podea imediat ce la intorceam spatele ca sa ma uit in oglinda (pe care am vazut-o din prima).

Ies cu halatul ala pe mine, care e marime unica, XXXXXS si orice-ai face esti cu curul gol, ma ia in primire junul. Ma intind pe o masa, imi indeasa o perna sub cap si isi cere scuze ca masa e cam tare. Nu-i tare, e rupere de oase, e ceva ce n-am simtit sub curul meu in viata mea. Stau acolo strangand din buci ca sa fac pernita pentru oase si aud ca examenul o sa dureze cam o ora. Mnoa, asta este. Face niste clisee, imi zice ca pot sa vad si eu ce vede el pe ecranul din fata mea. Ma uit curioasa, nu-i interesant. Dupa aia vine iar la mine, si-mi zice ca mai tre' sa faca poze cand sunt cu vezica plina si dupa aia imediat ce se goleste, citez "vous allez devoir faire pipi sur la table". Mai meri ma d-acisilea, sa-m bag eu ceva daca am auzit replica mai ciudata decat asta de cand mama m-o facut. Am incredere ca nu ma duce cu presuletul, ca doftorul in varsta e de partea cealalta a geamului si aude ce zice asta. Ma uit sa vad daca masa are ceva santuri pe unde sa se duca urina, n-are, incep sa ma ingrijorez, nu mi-am adus maieu de schimb, ce sa mai vorbim de pulover.

Cu imaginea mea facand pipi pe masa am ramas pana cand lichidul din 2 recipiente de 150 de mililitri mi-a umplut vezica. Vine doctorul care stie ce zice din prima, si ma intreaba daca am chef sa fac pipi. Pai pot sa fac, dar na, nu pleznesc daca nu fac. Zice ca acum o sa puna ser fiziologic, sa se umple vezica bine. Inca 150 de mililitri. Chiar nu era nici un sant pe masa aia, nici urma de el, nici macar o tava de plastic care sa semene cu ceva in care poti sa te pisi. La un moment dat ma hotarasc: vezica se umplea vazand cu ochii mei pe ecranul din fata, deci hotarasc ca-i plina si sa vina sa faca ceva. Vine junul. Ridica masa cu niste butoane, ca-n filme, na, ajung la verticala. Aha, deci ma lasa sa fac pipi din picioare pe jos probabil, ca un barbat adevarat. A, nu, vine cu o chestie ca o laba de scafandru, din carton, ma ajuta sa o "montez", si se duce de partea aialalta a geamului, sa faca clisee. Eu pot sa ma uit in continuare la televizor, sa imi vad vezica golindu-se in direct. Ma uit si il vad si pe doftorul care stie ce zice si pe inca unul, care si ei se uita la televizorul din partea lor a geamului. Fenomenal. Imi da semnalul "allez-y madame, quand vous êtes prête". Chestia e ca acu' nu mai mergea. Da, inteleg, e corpul meu doar, ca scuip sau ca fac pipi tot aia e in principiu, dar zau ca in practica sa fac pipi in timp ce 3 doctori se uita la mine ei eu ma uit la mine e aproape imposibil. Public mai mare decat Victor si Philippe nu am avut cand ma produceam in conditii normale pe buda. Insa eu sunt mai tare decat imposibilul si reusesc sa fac pipi in conditiile date. Aia fac poze si discuta. Astfel ia sfarsit testul.

In timp ce ma imbracam mai am parte despre ultimele discutii despre pipi cu junul, dar de data asta mi-am tras repede chilotii, ca sa pot sa ma uit in ochi in timp ce-i explic cum am mai reusit sa fac doua trei picaturi de pipi la veceu, lucru care i-a dat ceva de gandit. Mie nu, eram doar bucuroasa ca pot in sfarsit sa imi pun si pantalonii si in acelasi timp, capat unei conversatii serioase in chiloti.

Rezultatele sunt bune, nu exista reflux, nici cand vezica e plina, nici la sfarsitul mictiunii. Sper sa nu raman cu sechele totusi.